Lamentu è chjama di u castagnu : cantu è contracantu
Antò Battista Paoli, dettu Paoli di Tagliu, hà scrittu à u principiu di u seculu 20 (1903) U lamentu di u castagnu.
U Lamentu hè un cantu à una voce, pè a morte naturale di una persona , un animale o cum’è quì pè un elementu di a natura. Stu scrittu face oramai parte di u nostru patrimoniu. Hè unu di i più cunnisciutu di l’autore
Stu testu hè da mette in parangone cù A chjama di u castagnu di Ghjuvanteramu Rocchi, esciutu in u 2005 nant'a u dischettu À voline più di Feli. Puderia esse cunsiderata cum’è un contracantu, una risposta à u lamentu di u castagnu di Paoli di Tagliu.
Paoli di Tagliu, in 27 sestine ottunarie, palesa a situazione suciale è ecunomica di l’isula per via di a sfruttera massiccia di u castagnu à quella epica. U castagnu persunificatu cundanna senza altru u corsu. U mette in accusa é « li dichjara a guerra » li predicheghja una fine mischina è disgraziata.
À leghje à GHJuvanteramu Rocchi, capimu chì ellu dinù vole palisà a situazione suciale è ecunomica di a Corsica d’oghje.
L’arburu hè persunificatu è si sente tralasciatu cum’è in u scrittu di Paoli di Tagliu, ma u mezu stilisticu maiò adupratu da l’autore hè l’aleguria. A Corsica mamma chì pardona è prutege i so figlioli ingannati, persi in e so scelte di sucetà. Sta chjama piglia à partitu u Corsu da ch'ellu volti à a terra.
- Lamentu di Castagnu à u corsu
- Or chì l’averaghju fattu
- À lu Corsu cusì ingratu
- Chì m’hà fattu la sintenza
- È à morte m’hà cundannatu
- Senza sente testimoni
- Nè cunsultà lu ghjuratu
- M’hà dichjaratu la guerra
- Cum’è à un veru malfattore
- M’hà messu li sbirri appressu
- Chì m’attaccanu terrore
- O Corsu rifletti un pocu
- Versu mè sì senza core
- Ùn sentu in tutte le gorghe
- Chè tintenne è tintinnoni
- Bestemmie di mulatteri
- Lu fiscu di li sigoni
- È di muli carri è trenni
- N’hè pienu strade è stradoni
- Quandu la guerra hè finita
- Chì serà di tè meschinu?
- Zappa puru lu to fornu
- È chjodi lu to mulinu!
- Parterai per lu mondu
- Errente senza un quattrinu
- Ma ti poi sempre rimette
- Di tutti l’errori è sbagli
- Mandali à fà le sighere
- À issa mansa di canagli
- Cusi abanduneranu
- L’usine cù li travagli
- È lu to caru castagnu
- Resterà duv’ellu hè natu
- À lampatti lu so fruttu
- Tantu dolce è inzuccheratu
- È cusì serai o Corsu
- Da tutti invidiatu.
Paoli di Tagliu
|
- A chjama di u castagnu
- Da e radiche fonde
- Sinu à tuccà cimali
- Mi sentu sanguipestu
- È membrimaculatu
- Eppuru nun ti vogliu
- Mandà à tribunali
- Ùn si lampa ghjasteme
- À chì hè statu ingannatu
- Sì tù fusse dispostu
- À sente a mo chjama
- D’ogni cosa ch’accorre
- Ùn resterie in brama
- Compia a diraschera
- È putatu u seccu
- Torna appena d’amore
- Cù a bella stagione
- Pensa à fà pulizia
- Di curtecce è pulescu
- È ùn teme penseri
- Pè fretu o nivaghjoni
- Ùn ti mancherà nunda
- Nè legne nè ligname
- Frutti ne lamperaghju
- Da cacciatti ogni fame
- Ùn pretendu eiu solu
- Di merità a rima
- À l’alivu è l’aranciu
- Lodali quant’è prima
- Di a Corsica sana
- Fattine un paradisu
- D’accuncià i s’affari
- Sinda à l’omu decisu
- Ùn ti mancherà nunda
- Nè legne nè ligname
- Frutti ne lamperemu
- Da cacciatti ogni fame
GHJuvanteramu Rocchi
|