Listinu
Lettu 138 volte

Isula, un testu strattu da Filette orezzinche di Pantaleonu ALESSANDRI

Pantaleonu Alessandri, di Nucariu (Castagniccia), hè bancalaru, scrittore è anzianu militante puliticu.
Mentre à so incarcerazione hà scrittu Filette orezzinche da u quale hè strattu stu testu. Cù u persunagiu Isula, aleguria di a Corsica , l’autore palesa di manera caricaturale è ironica l’addisperu ecunomicu, culturale è identitariu di a so terra.


<i><b>Isula</b></i>, un testu strattu da <i>Filette orezzinche</i> di Pantaleonu ALESSANDRI

Isula si chjamava. Era una donna vechja, ma chì si sapia fà ancu ghjuvanotta. 
Era goffa, ma sapia esse bella. Isula era strega.
 Da sittembre à maghju, Isula si facia vechja, vestuta di stracci, campava in muntagna, in una casa in ruvina, à mezu à l’orti insepaliti, in un locu persu è ammachjatu. Tandu i ghjorni di a so vita eranu cum’è a goccia di a surghjente chì secca. Nè l’umanu, nè a bestia s’avvicinava : ella fughjia à tutti è tutti a fughjianu...
L’età d’Isula, nimu sapia dì la... Avia seculi, era nata nanzu chì a memoria  fussi... Ma ella di sicuru, avia cunnisciutu disgrazie è felicità ma Isula mai ne parlava. Era muta... Solu si pudia induvinà ste stonde di vita. In fondu à i so ochji neri è lucichenti. Facia a vita di una rimita. In quessi mesi, Isula santificava. Po venianu i mesi di ghjugnu, lugliu è aostu. Tandu, cum’è muta pelu lu cignale, a donna scambiava.
 À i primi di ghjugnu quella vechjetta tutta gobba, tutta goffa, cuminciava per indrittì è prestu inghjuvania, è sia per vuluntà di Diu o di Diavule divintava una principessa...
Oghje, per ghjucà à l’Americanu, si diciarebbe un «Top Model »...Tandu, abbandunava casacci, machja è muntagna...è Isula impiaghjava...
Senza primura di i calori, si ne stava longu à mare.
 Per alloghju, avia una casetta fatta di tavule, ch’ella chjamava « Bungalow » forse stu termine barbaru, rendia più bella a baracca ! Tandu, forse chì, in ella u diavule si scatinessi o fussi un incantu, ella passighjava longu à mare è cum’ella andava vestuta di pocu, per via di u calore  (o altru!...) e so bellezze facianu intuntì l’omi chì li andavanu appressu cum’è i cani daretu à cuchja...
 Spessu cambiava di cavalieru. Ella curria à tutte e feste, à tutti i balli, à tutti i cuncorsi di bellezza, era vincitrice, era regina... Ridia è chjachjarava, campava incù passione, cum’è un focu ardente è rabbiosu, chì brusgia d’estate e nostre machje. Isula imputtania. È po vensenu l’ultimi ghjorni d’aostu è a donna, bella è giovana, si spenghjia cum’è un candilone chì finisce di brusgià in chjesa pè u riposu di l’omu o di un paese... 
È una mane si vidia una vechja, panni stracciati, goffa è gobba, chì muntagnava pianu pianu, incù affannu... Cusì era a vita di Isula, trà vichjaia è ghjuventù, goffitù è bellezza, amore è solitudine, mare è muntagna... Cusì era a vita d’isula. Santa è puttana...
Pantaleonu Alessandri, Filette orezzinche, Ed. Cismonte è Pumonti, 1985.